”Niciunul dintre noi nu se poate întoarce la o stare de „inocență” conștientă pentru a raporta existența dinaintea vieții noastre auto-reflexive. Cu toate acestea, rămânem cu speranța că alți filozofi, psihologi, clinicieni și cercetătorii în neuroștiințe ar putea face  puțină lumină în aceste întuneric.”  [1]

Conștiința fătului este un subiect deosebit de intens dezbătut. Din propria experiență spun cu maximă siguranță că viitorul făt își va păstra în memoria sa profundă toate informațiile și își va putea aminti cu lux de detalii totul, începând cu momentul concepției, perioada intrauterină și nașterea, evident într-o stare specială de percepție.
Chiar dacă momentul concepției precede cu mult timp înainte fecundația ovulului de către spermatozoid, momentul va fi mereu un moment de referință în existența acestuia.
Fătul va purta amprenta momentului concepției toată viața inconștient, dar cu un puternic impact, asemenea unui păpușar din umbră pe care nu îl vedem. Sper în același timp că dacă acel moment nu a fost unul fericit să poată găsi calea spre vindecare.
Acest moment are o puternică însemnătate nu numai din punct de vedere emoțional și psihologic ci și din punct de vedere fiziologic.
Modul de viață al părinților din jurul perioadei de concepție poate avea influență pe termen lung descendeții, în sensul dezvoltării neconforme a metabolismului, a sistemelor cardiovascular, imunitar și neurologic [2].

”Fătul posedă statut moral independent încă din momentul concepției sau implantării” [3]. Pentru mine nu este o chestiune de posibilitate, ci de convingere fermă. Faptul că fătul are conștiință și este conștiente încă din timpul sarcinii și faptul că acesta are un anumit fel de memorie prin care înregistrează toate evenimentele încă de dinainte de concepție mi-a fost dezvăluit de mai multe ori în sesiunile de Terapie Craniosacrală.

Chiar de curând unul dintre pacienții mei mi-a spus la sfârșitul unei sesiuni : - Asta a fost de prin burta mamei, nu?
În timpul sesiunii pacientul a experimentat fenomenul de unwinding, pe care îl putem asemui cu un streching interior care este comandat de însuși organismul pacientului, mișcări care au ca scop relaxarea tiparelor complexe de tensiune ale țesuturilor din corp.
Ceea ce vreau să afirm prin acest exemplu este faptul că pacientul este conștient în timpul procesului terapeutic, poate astfel să înțeleagă și să aibă momentul de AHA!
Se poate întâmpla să fie vorba de un moment de AHA din viața intrauterină, concepție sau chiar naștere.

Principalele motive pentru care crede că fătul nu este conștient sunt faptul că acesta nu are creierul suficient de dezvoltat pentru a susține conștiința, nu poate experimenta lumea din jur precum o experimentăm noi și că acesta nu are capacitatea de a se mișca sau de a se comporta într-un mod care sugerează conștiința.
”Fiecare dintre noi este un geniu, dar dacă judeci un pește după capacitatea lui de a urca un copac, acel pește o să creadă toată viața că e prost.”
Dacă facem judecăți cu privire la un făt sau un bebeluș după capacitatea sa de a recita în uter din Platon, suntem pe drumul greșit. Putem însă să îl privim și să tragem concluzii de la nivelul mediului său.
Studiile recente asupra percepției fătului sunt revoluționare și aduc teorii și argumente provocatoare.

În primul rând, este important să definim ceea ce înseamnă conștiență: ”O definiție simplă a conștiinței este conștientizarea senzorială a corpului, a sinelui și a lumii. Fătul poate fi conștient de organism, de exemplu prin perceperea durerii. Reacționează la atingere, miros, sunet și arată expresii faciale care răspund la stimuli externi.” [4]
Fătul este capabil să perceapă durere. Lucrul acesta se întâmplă din săptămâna a 12 de sarcină, chiar înaintea dezvoltării legăturilor dintre talamus și cortex.
Aceste legături, talamocorticale, care se vor dezvolta în săptâmana a 24-a, au un rol deosebit de important în transmiterea de informații senzoriale și motorii dinspre talamus spre zonele creierului prin legăturile de neuroni. Acestea sunt implicate în controlul excitării creierului și a conștiinței.[5]
Durerea este astfel percepută prin precursoarele legăturilor dintre talamus și cortex. În săptămâna a 12-a apar primele proiecții dinspre talamus spre subplaca corticală [6] sau neuronii subplacă, precursoarele legăturilor talamocorticale.
Sunt printre cei mai timpurii neuroni cere se nasc și se maturizează în cortexul cerebral, care este în curs de dezvoltare, și joacă un rol important în dezvoltarea timpurie a neocortexului [7].
Astfel percepția durerii la făt apare mai devreme de săptămâna a 24-a, cum se crede în general că aceasta apare [8].

De asemenea copilul reacționează la diverși factori.
Vizual - Nou-născuții la termen au doar 1/40 parte de acuitate vizuală a unui adult, cu toate acestea pot procesa stimuli complexi, precum recunoașterea fețelor și poate imita [9].
Auditiv - Auzul deja funcționează la naștere, iar cercetările arată că încă din săptămâna 33 a fetusului prezintă activitate semnificativă în lobul temporal stâng ca răspuns la stimuli auditorii, lucru observat cu ajutorul aparatelor RMN [10].
Memorie - Fătul în săptămânile 22-23 se poate obișnui cu un stimul după expunerea repetată la acest stimul, exemplul fiind vibrația unei periuțe de dinți electrice. După ce se obișnuiește nu mai reacționează prin mișcări are corpului, așa cum a reacționat inițial [11].
Atingere - Fătul poate răspunde prin mai multe mișcări ale brațelor, capului și gurii atunci când mama își atinge abdomenul și își poate reduce mișcările brațelor și capului când aude vocea maternă. În același timp fetușii din trimestrul al 3-lea au prezentat răspunsuri crescute de reglare la stimuli decât fetușii din trimestrul al 2-lea, precum căscat, brațe încrucișate, auto-atingere [12].

 

Sursa: Viola Marx, Fetal Behavioural Responses to Maternal Voice and Touch, PLoS One, vol. 10, nr. 6, 2015 Iunie

Cum putem ajuta cu Terapia Craniosacrală fătul și mama?
O mamă mai puțin stresată și mai relaxată înseamnă o dezvoltare armonioasă a fătului, așa cum am arătat în articolul precedent Influențeză emoțiile mamei fătul?.
Prin terapie putem ajuta mama să se relaxeze și să poată fi mai conștientă în timpul sarcinii. Astfel crește capacitatea acesteia de a se putea conecta cu fătul.
Terapia Craniosacrală este recomandată mamelor în general după primul trimestru de sarcină și reprezintă un o susținere pentru echilibrarea organismului, putând fi de ajutor pentru mamă, în vederea unei sarcini mai ușoare, dar și pentru făt pentru a se dezvolte într-un mediu cu mai puține tensiuni.
O poate ajuta pe mamă să gestioneze durerile de spate, durerile cervicale, să gestioneze vărsăturile și să aibă un sistem armonios. De asemena o poate ajuta conștientizeze legătura profundă dintre cei doi și felul în care poate crea o conexiune mai puternică cu fătul.
Terapeuții special antrenați pot lucra direct cu fătul în uterul mamei în timpul sarcinii.

Sper că informațiile prezentate vă sunt de folos pentru a înțelege faptul că fătul are conștiință și este mereu conștient.
Joia viitoare revin cu un nou articol din seria CranioJoy - bucuria de a primi și oferi Terapie Craniosacrală.
Dorești să abordez o temă specifică sau vrei să împărtășești părerea despre articolul acesta? Scrie-mi la emanuel.craniosacral@gmail.com

1. Stuart WG Derbyshire, Reconsidering fetal pain, Journal of Medical Ethics, vol. 46, nr.1, 2020, p. 3-6
2. Fleming P. Tom, Origins of lifetime health around the time of conception: causes and consequences, The Lancet, vol. 391, nr. 10132, 2018 Mai, . 1842-1852
3. Asim Kurjak, The facts and doubts about beginning of the human life and personality, Bosnian Journal of Basic Medical Sciences, vol. 4, nr. 1, 2004, p. 5-14
4. Lagercrantz, H., Changeux, JP. The Emergence of Human Consciousness: From Fetal to Neonatal Life. Pediatr Res, vol. 65, 2009, p. 255–260
5. Jingsheng Zhou, Specific and Nonspecific Thalamocortical Functional Connectivity in Normal and Vegetative States, Consciousness and Cognition, vol. 20, nr. 2, 2011 Iunie, p. 257-268
6. Ulfig Norbert, Transient structures of the human fetal brain: Subplate, thalamic reticular complex, ganglionic eminence, Histology & Histopathology, vol. 15, nr. 3, 2000 Iulie, p. 771-790
7. Chiaki Ohtaka-Maruyama, Subplate Neurons as an Organizer of Mammalian Neocortical Development, Frontiers in Neuroanatomy, vol. 14, 2020 Martie
8. Ivica Kostović, The development of the subplate and thalamocortical connections in the human foetal brain, Acta Paediatrica, vol. 99, nr. 8, 2010 August, p. 1119-1127
9. Mark H. Johnson, Subcortical face processing, Nature Reviews Neuroscience, vol. 6, 2005, 766-774 
10. Renaud Jardri, Fetal cortical activation to sound at 33 weeks of gestation: A functional MRI study, NeuroImage, vol. 42, nr. 1, 2008 August, p. 10-18
11. Leo R. Leader, Measurement of Fetal Responses to Vibroacoustic Stimuli, Biology of the neonate, vol. 53, nr. 2, 1988, p. 73-85
12. Viola Marx, Fetal Behavioural Responses to Maternal Voice and Touch, PLoS One, vol. 10, nr. 6, 2015 Iunie